„Frații Grimm” (The Brothers Grimm, 2005) – recenzie

Regizat de Terry Gilliam, „Frații Grimm” este o aventură fantastică ce îmbină comedia, mitul și horror-ul gotic, dar care, în ciuda premiselor interesante și a distribuției solide, a stârnit opinii împărțite la lansare. Filmul se inspiră doar vag din viața reală a celebrelor figuri literare, Jacob și Wilhelm Grimm, transformându-i în personaje de basm.

Intriga

Acțiunea se petrece la începutul secolului XIX. Frații Wilhelm (Matt Damon) și Jacob Grimm (Heath Ledger) nu sunt povestitori consacrați, ci șarlatani care călătoresc prin sate germane inventând povești cu monștri și fantome, pentru ca apoi să „vâneze” creaturile și să încaseze bani.

Planul lor se destramă atunci când dau peste o pădure blestemată, unde dispar copii în mod misterios. Spre deosebire de farsele obișnuite, aici se află într-adevăr o forță supranaturală: o regină vrăjitoare (Monica Bellucci), care caută să-și recapete frumusețea și tinerețea printr-un ritual macabru. Cei doi frați trebuie să își înfrunte propriile frici și să devină, paradoxal, adevărații eroi ai legendelor.

Interpretări

• Heath Ledger surprinde printr-un rol interiorizat, timid și idealist, complet diferit de imaginea sa obișnuită de star carismatic.
• Matt Damon joacă mai degrabă pragmaticul și aventurierul frate Wilhelm, aducând un contrast de energie și dinamism.
• Monica Bellucci are un rol scurt, dar vizual memorabil, întruchipând o regină seducătoare și malefică.
• Lena Headey, într-un rol secundar (Angelika), adaugă sensibilitate și forță poveștii.

Stil și regie

Terry Gilliam, cunoscut pentru stilul său vizual baroc și suprarealist (Brazil, Fear and Loathing in Las Vegas), își pune amprenta prin decoruri elaborate, păduri întunecate și efecte speciale ce evocă atmosfera sumbră a basmelor clasice. Cu toate acestea, filmul oscilează între fantezie întunecată și comedie ironică, ceea ce i-a făcut pe mulți critici să-l considere inconsistent.

Tematică

Filmul explorează ideea de povești care prind viață, dar și contrastul dintre minciună și adevăr, între iluziile inventate de frați și realitatea unei lumi în care miturile sunt reale. Într-un fel, „Frații Grimm” vorbește și despre originile poveștilor transmise din generație în generație, dar într-un ton mult mai grotesc și spectaculos decât într-o dramă istorică fidelă.

Puncte tari

• Atmosfera gotică și vizualul tipic lui Gilliam.
• Distribuția atractivă (Ledger, Damon, Bellucci).
• Îmbinarea basmelor clasice într-o aventură originală.

Puncte slabe

• Narațiunea haotică și lipsa de coerență tonală.
• Umorul nu funcționează mereu, iar povestea se rupe între satiră și fantezie horror.
• Ritm inegal, cu momente spectaculoase urmate de pasaje previzibile.

Concluzie

„Frații Grimm” este o aventură vizuală cu farmec aparte, dar care nu reușește să atingă potențialul maxim al poveștii și al regizorului. Este un film interesant pentru fanii lui Gilliam și pentru cei curioși să vadă o reinterpretare gotică a basmelor, dar poate părea obositor sau confuz pentru cei care caută un basm clasic ori o comedie ușoară.

Verdict: o curiozitate vizuală, plăcută pe alocuri, dar departe de capodoperele lui Gilliam.