Taken 2: Teroare în Istanbul (2012) – recenzie

După succesul uriaș al primului Taken (2008), era inevitabil să apară o continuare. Regizat de Olivier Megaton și scris din nou de Luc Besson și Robert Mark Kamen, Taken 2 încearcă să continue povestea lui Bryan Mills (Liam Neeson), dar schimbă ușor perspectiva: de la un „one man army” implacabil la un tată prins într-o capcană, care trebuie să-și folosească din nou instinctele și abilitățile.

Povestea

La câțiva ani după evenimentele din Paris, Bryan Mills se află în Istanbul împreună cu fosta sa soție, Lenore (Famke Janssen), și cu fiica lor, Kim (Maggie Grace). Ce nu știe el este că tatăl unuia dintre traficanții uciși în primul film, Murad (Rade Šerbedžija), caută răzbunare. De data aceasta, Bryan devine ținta: el și soția lui sunt răpiți, iar Kim trebuie să participe activ la planul de salvare.

Ce impresionează

• Liam Neeson – chiar dacă scenariul este mai slab, Neeson continuă să joace cu intensitate și carismă, reușind să facă personajul credibil.
• Inversarea rolurilor – în loc ca Bryan să fie singurul salvator, filmul îi dă ocazia lui Kim să participe la acțiune, ceea ce aduce o mică notă de originalitate.
• Scenele de acțiune – Istanbulul este un decor spectaculos, iar urmărirea cu mașini prin străzile înguste și confruntările fizice mențin adrenalina ridicată.
• Atmosfera de răzbunare – antagonistul are o motivație mai personală decât în primul film, ceea ce adaugă un strat de tensiune.

Puncte mai slabe

• Repetitivitatea – filmul urmează aceeași rețetă ca primul, doar că mai diluată, cu mai puțină surpriză.
• Montajul – multe scene de luptă sunt filmate și tăiate prea rapid, pierzând claritatea brutală care făcea originalul atât de eficient.
• Dialoguri și logică – unele situații par trase de păr, iar scenariul nu are coerența și simplitatea implacabilă din prima parte.

Concluzie

Taken 2 încearcă să refacă magia primului film, dar reușește doar pe jumătate. Este un thriller de acțiune acceptabil, cu câteva momente intense și cu Neeson în formă, însă povestea devine previzibilă și mai puțin credibilă. Pentru fanii genului și ai actorului, rămâne un divertisment solid, dar clar inferior originalului.

📌 Verdict: un sequel decent, cu acțiune alertă și atmosferă tensionată, dar lipsit de prospețimea și impactul primei părți.